sâmbătă, 29 septembrie 2012

4.O crima la lumina fulgerului



      -Se pare ca nu sunt singura persoana care sufera de insomnia, dragul meu Jerry, souse prietenul meu, care tinea in mana un lampas.
      Atrunci am realizat ca silueta aceea neclara nu era o fantoma sau un asasin venit special pentru mine. Era doar Charlie, care continua dupa cateva momente:
       -Eu m-am ridicat din pat deoarece mi s-a parut ca aud un sunet inabusit. S-au poate doar mi s-a parut.
       Atunci un fulger brazda cerul si…dintr-o data am auzit un sunet ingrozitor. Speriat, am strigat:
       -Haide repede, sa-l alertam pe Paul! Impreuna am coborat scarile, si acolo ne-am intalnit cu Paul, imbracat in camasa de noapte si cu Mary sotia lui, care erau nedumeriti, exact ca si noi.
       -Cred ca suntetul a venit de la servitori. Haideti repede!
       Am alergat vreo 3 minute prin coridoare si pe scari, pana am ajuns intr-o sala mare. Paul lua si el un lampas de pe perete, si toti patru ne-am indreptat spre centrul incaperii. Pe jos se afla un om, inconjurat de o balta de sange, care scoase un horcait, apoi inca unul. Paul impreuna cu mine l-am ridicat si l-am intins pe o masa lunga, din apropiere. Charlie striga:
     -Aduceti repede bandaje si un vas cu apa. Rana e destul de urata, insa nu pare prea adanca!
     Mary fugi, si in rastimpul dintre acel moment si intoarcerea sotiei lui Paul am putut sa observ mai bine fata si imbracamintea ranitului. Era imbracat intr-o toga, iar fata era pe jumatate mutilata. Cu toate acestea am putut sa observ o cicatrice urata, veche, de la urechea stanga pana la barbie. Atunci aparu Mary, care si aprinse lumina.
     -Haide repede.Asa, acum trebuie sa pansam rana de la spate. O voi dezinfecta…
     Atunci ranitul horcai si scuipa sange. Cu toate acestea, am realizat ca incerca sa ne spuna ceva:
     -Thomas…Burton…acolo…
     Si isi dadu duhul.In camera se imprastie un miros intepator.
     -Cutitul cu care a fost intepat era otravit. De aceea rana parea superficiala. Chinurile pentru moribund trebuie ca erau groaznice.Nici nu vreau sa imi imaginez, continua Charlie. Cred ca trebuie sa anuntam politia.
     Atunci am realizat ca la usi apareau deja oameni somnorosi.
     -Wiliam, du-te si cheama-l pe George. Avem din nou de a face cu o crima in locuinta noastra.
     -Eu si cu Jerry o sa mergem la sa stam la un han si voi veni de dimineata la prima ora, ca sa investighez. Acum am nevoie de un loc linistit ca sa meditez
     -Dar putem sa va oferim alte camera, mai retrase…insista Paul.
         Dar prietenul meu deja iesea pe corridor, iar eu am fost nevoit sa-l urmez. Ajuns langa el, l-am intrebat:
        -De ce le respingem ospitalitatea? Ne putem muta in alte camere…
        Charlie ramanea surd la propunerile mele. Imediat am ajuns in camerele nostre.
       -Ne intalnim in 5 minute la usa. Daca nu esti gata plec fara tine!
        Schimbarea de atitudine a prietenului meu ma sperie. Am intrat in camera, am imbracat o pereche de pantaloni si un pardesiu, mi-am luat bocceaua si amiesit din camera, incuind usa dupa mine.
     Jos, la usa, ma astepta prietenul meu. Imi facu un semn discret cu capul si am perceput ca trebuia sa ies din casa.
    -Sa iti explic totul la hanul unde o sa dormim. Acum da-mi cheia de la camera si dute cheama o birja. Eu o s alas cheile in camera de zi. Sper ca Paul o sa le gaseasca.
    La capatul strazii am gasit o trasura si l-am rugat pe birjar sa mearga pana in fata conacului, ca sa il luam pe prietenul meu. In cateva secunde, si Charlie urca, apoi il striga:
    -Te rog sa ne duci la un han apropiat cat mai repede si apropo…a mai trecut vreo birjape strada in noaptea asta?
    -Acum jumatate de ora o birja a stat in fata conacului timp de 10 minute. Din ea au coborat doi oamenii, care s-au intors alergand...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu